Amintiri din copilarie - de Ion Creanga
In acest capitol Nica isi plange de mila ca trebuie sa plece de la casa parinteasca si sa se duca la scoala la Socola pentru ca parintii lui si mai ales mama Smaranda il vroia popa, om citit si cu carte.
Isi aminteste cu drag de locul copilariei sale, de Ozana frumos curgatoare si se plange in gandul lui ca ii va fi tare dor de toate cand va fi plecat printre straini.
Dar nu avu incotro si asculta de parinti si degeaba a cautat in fel si chip sa o convinga pe mama sa nu-l trimita la scoala. In ziua plecarii cum il auzi Smaranda pe Luca Mosneagul strigand in poarta il lua de graba si-l urca in caruta lui, iar Nica isi lua ramas bun de la parinti cu lacrimi in ochi.