Sofia Vicoveanca

Sofia Vicoveanca
(numele real fiind Sofia Fusa căsătorită Micu; n. 23 septembrie 1941, comuna Toporăuți, județul Cernăuți, România, actualmente în Ucraina)

Este o renumită solistă de muzică populară din zona Bucovinei.

Copilăria i-a fost întunecată de greutăți, tatăl său fiind luat prizonier de sovietici, după anexarea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică. Împreună cu mama sa, Sofia s-a refugiat în comuna Vicovu de Jos, unde și-a petrecut copilăria.

Din copilărie, constrânsă de greutățile materiale prin care treceau refugiații, micuța Sofia a învățat să coasă, să țeasă covoare, să împletească, să croiască etc. A absolvit Școala Populară de Artă din Suceava și a fost angajată, prin concurs, în anul 1959 ca solistă de muzică populară la Ansamblul de Cântece și Dansuri "Ciprian Porumbescu" din Suceava. În anul 1965, îi apare primul său disc. Din anul 1998, devine solistă de muzică populară la Ansamblul Rapsozii Botoșanilor.

Numele de scenă a fost ales deoarece directorul ansamblului artistic unde era angajată a considerat că numele Sofia Fusa nu avea rezonanță artistică și astfel a numit-o Vicoveanca (de la zona de proveniență).

Repertoriul Sofiei Vicoveanca cuprinde cântece de leagăn, de nuntă sau cumetrie, doine de dragoste și dor, colinde, bocete sau balade, dar cele mai multe sunt cântece de voie bună, unele ușor dojenitoare sau pline de umor specifice lumii satului.

Solista Sofia Vicoveanca a făcut cunoscută zona Bucovinei prin cântecele sale încărcate de emoții și stări ale țăranului moldovean. A interpretat cântece de joc, balade și doine, cântece de leagăn din zona Bucovinei. Cântece ca „Lume, lume trecătoare; M-am sfădit rău cu bădița; Am avut un pui pe lume; Bătrânețea când te bate; Săracă vecina mea; Bucovină, mândră floare; Ăsta-i joc din Bucovina” etc. stau martore dedicării sale folclorului românesc.

A jucat și în câteva filme românești, dovedind un real talent actoricesc. A publicat două volume de versuri: Dureri ascunse (1996) și Cu inima-n palme (2004).

Ca o recunoaștere a activității sale de aproape 50 ani în slujba muzicii populare românești, Sofiei Vicoveanca i-au fost decernate mai multe distincții cum ar fi: "Meritul Cultural" clasa a IV-a (1973); Medalia "Tudor Vladimirescu" cl. I (1975); Medalia "Meritul Cultural" cl. I (1976); Crucea Națională "Serviciul Credincios" clasa a III-a (2002); Ordinul Național "Meritul Cultural" în grad de Mare Ofițer (2004)

Cantece :
• Dragi imi mai sunt horile
• Sînt fată de moldovean
• Cântec de nuntă
• Când mergi bade la pădure
• Cântec vechi de cătănie
• Bucovină, mândră floare
• Eu cânt că mi-i lumea dragă
• Ca la Vicov
• Greu ii dorul cand ii dor
• Cand aud fluier si scripca
• Cantece din culegerea Voevidca
• Lume, cine ți-o zis lume
• Domne-ajută-ntr-un ceas bun
• Daca n-ari fi horile
• Lume, lume trecatoare
• Mult mi-i drag sa cant sa joc
• Daca n-ar fi horile
• Pentru toti romanii mei
• Sofia Vicoveanca si "Lautarii" din Chisinau
• De-aici, din Tara de Sus
• Asta-i joc din Bucovina
• Oameni dragi si lume buna
• Ma mandresc ca sunt romanca
• In seara de Ajun
• Singura-mi fac voie buna
• Lume draga am petrecut
• Dar si alte melodii cum ar fi : Paharel cu floricele, Urata-i femeia muta, I-ati mireasa iertaciune, Cine-si uita neam si tara, Du-te dorule-n pustie(Varianta initiala a doinei Jelui-m-as si n-am cui), Sanatate, eu ma duc si bocetul Scoala, scoala si priveste

Tot ca si pe sutele de cantece artista a adus in fata Marelui Public si poezii scrise chiar de ea. Amintim: Ai grija!, Omule, nu te gandesti, Urare, Ce sunt?, Buna Dimineata etc. Poeziile se gasesc in volumele Dureri ascunse(1996), Cu inima-n palme(2004) si Taine in adanc pastrate(2009)
Filme in care a jucat :
• Ciprian Porumbescu (1973) - solistă de muzică
• Dimitrie Cantemir (1973)
• Orașul văzut de sus (1975)
• Urgia (1977)
• Cântarea României
• Vânătoarea de vulpi (1980)
• Ochi de urs (1983)
• Sarea în bucate (2001)
• Baltagul
• Omule, pomule
• De dor de frumos pe lume
• Lumini și umbre
• Povestea lemnului care cântă
• Să învățăm să cântăm românește