Grigore Kiazim

Grigore Kiazim
(n. 12 februarie 1913, Măcin, județul Tulcea — d. 2 iunie 1989)
A fost un mare rapsod al cântecului dobrogean și solist instrumentist consacrat pe plan național și internațional la mandolină, cobză și banjo.

Grigore Kiazim a fost și va rămâne artistul, instrumentistul fără de pereche al meleagurilor dobrogene, cel care a știut să păstreze nealterat tezaurul sufletului dobrogean. Prin creația instrumentală, rămâne simbolul muzicii dobrogene. Este singurul solist instrumentist dobrogean consacrat, din folclorul românesc, singurul solist instrumentist consacrat pe plan național și internațional pentru mandolină și banjo.

Pentru cobză, marele merit al artistului constă în curajul de a aborda și realiza o creație solistică deosebită cu acest instrument, cunoscut ca instrument de acompaniament.

Este primul cobzar angajat la formarea Ansamblului „Ciocârlia” (în 1949) și la formarea Ansamblului „Rapsodia Română” (1971). Colaborează pentru perioade scurte și cu Ansamblul „Perinița” și „Doina” al Armatei.

În perioada 1973-1975 conduce taraful „Grigore Kiazim”, taraf specializat pe muzica tradițională din Dobrogea. Timp de 50 de ani a colaborat cu redacția de folclor a Radiodifuziunii, cu casa de discuri Electrecord și cu renumitele ansambluri „Rapsodia Română”, „Perinița”, „Doina” al Armatei și „Ciocârlia” al Ministerului Apărării, având pentru o scurtă perioadă și o formație ce îi purta numele.

Moare la 2 iunie 1989 la București, în locuința sa de lângă Piața Reșița, loc unde și-a petrecut ultimii ani ai vieții cântând în barurile și localurile din zonă.